Jurnal saptamanal (28 decembrie 2009 – 3 ianuarie 2010)

Probabil pentru majoritatea dintre voi aceasta saptamana a fost una deosebita in care v-ati bucurat de concediu si de sarbatori; pentru mine insa a fost o saptamana absolut normala si asta deoarece nu am plecat pe nicaieri, iar liber mi-am luat doar pe 31 decembrie si pe 1 ianuarie, in restul zilelor avand acelasi program ca de obicei. In alti ani probabil ca aceasta situatie m-ar fi scos din sarite si m-ar fi facut sa-mi injur toti clientii care si-au gasit sa aiba treaba tocmai in aceasta perioada, dar de data asta chiar mi-a convenit acest lucru, deoarece aveam nevoie de un inceput de an activ in care sa reusesc sa-mi organizez mai bine timpul si prioritatile. Si da, poate nu m-am distrat eu senzational saptamana asta, dar sunt multumit ca pot spune ca in aceste cateva zile care au trecut din noul an am reusit sa fac tot ceea ce mi-am propus si asta nu doar in ceea ce priveste munca, ci si in ceea ce priveste acel proiect personal de care va povesteam saptamanile trecute.

Cum surioara mea s-a hotarat sa-si petreaca revelionul in Iasi, marti a fost ultima zi cand m-am vazut cu ea pe anul 2009; eram bucuros stiind ca se va distra alaturi de prietenul ei si de colegi, dar pe de alta parte si putin trist stiind ca va fi departe de mine la cumpana dintre ani. Dar na, presupun ca trebuie sa ma obisnuiesc cu acest lucru; pana la urma e o senzatie perfect normala, pe care mai devreme sau mai tarziu ajung sa o traiasca toti parintii si fratii mai mari, nu? In afara de asta in oras am mai iesit o singura data si anume miercuri seara cand am fost la nasul meu sa ii spun la multi ani; in mod normal nu prea ma inebunesc eu sa merg la evenimente cultural-artistice de genul, dar in cazul lui intotdeauna fac o exceptie.

Seara de revelion a fost destul de OK, desi nu pot sa ma laud ca am facut ceva special; astfel mai intai seara am trecut pe la cateva prietene si am profitat de ocazie pentru a face comparatie intre diverse tipuri de prajituri (si da Alexandra, ale tale au fost cele mai bune :P), dupa care pe la ora 11 am mers la parinti. Acum poate unii dintre voi ma priviti ciudat cand va spun ca am preferat ca la trecerea dintre ani sa fiu cu parintii si nu cu prietenii, dar mie unul mi se pare un lucru perfect normal; pana la urma sunt singurii oameni care mi-au fost intotdeauna alaturi si care m-au sprijinit neconditionat in orice situatie si deasemenea sunt oamenii la care tin cel mai mult pe lumea asta. Dupa asta ar fi trebuit sa mai merg si la un chef, dar cum omuletii de pe acolo erau deja ametiti am preferat sa ma bag in pat, asa ca pe la ora doua eram deja in lumea viselor. :)

Scor popularitate: 12%