Cel mai recent articol
Publicat in data de 26.08.2010 in categoria Ganduri
De-a lungul timpului, s-au scris mii si mii de pagini despre ideea de suflete pereche, insa fragmentul care mie unul mi-a ramas in minte si in suflet este mitul androginului din Banchetul lui Platon. Si, cu scuzele de rigoare pentru cei care cunosc deja acest mit, o sa incep prin a va spune tuturor celorlalti despre ce este vorba:
Legenda spune ca, la inceputuri, pe pamant traiau doar androginii – fiinte mistice, formate din doi oameni, suflete pereche, un barbat si o femeie lipiti spate in spate si uniti astfel pentru eternitate. Faptul ca se completau reciproc si formau impreuna un tot unitar, le dadea o putere imensa si le permitea sa reuseasca sa duca la indeplinire aproape orice isi propuneau; insa, tocmai aceasta putere i-a dus la pierzanie, deoarece zeii, speriati de amenintarea pe care androginii o reprezentau, au hotarat sa-i desparta. Separati insa de sufletele lor pereche, oamenii, pentru ca asa s-au numit fiintele nou aparute, nu mai erau in stare de nimic si mureau pe rupte din cauza tristetii si a dorului de sufletele lor perche; in acel moment, vazand ca raman fara supusi, zeii s-au hotarat sa le dea oamenilor un nou motiv pentru a trai si in acest scop l-au creat pe Eros, cel menit sa aduca iubirea in lume. Si uite asa, oamenii si-au gasit un nou tel in viata, si anume acela de a-si regasi sufletul pereche si de a incerca astfel sa refaca fiinta de odinioara.
Acum, in mod sigur, unii dintre voi, cei mai pragmatici, zambiti condescendent si spuneti ca, de fapt, toata chestia asta cu sufletele pereche este doar o poveste de adormit adolescentii si ca, in realitate, nu exista asa ceva; ei bine, voua pot sa va spun, cu mana pe inima, ca va inselati, pentru ca eu unul am avut sansa sa-mi intalnesc sufletul pereche si nu, nu a fost vorba doar de o impresie de moment, pentru ca, si acum, la mai bine de doisprezece ani de cand m-a parasit, pentru a pleca intr-o lume mai buna, sentimentele mele au ramas la fel de puternice.
Altii, probabil, va ganditi la omul de langa voi, si va intrebati daca este sau nu este sufletul vostru pereche; ei bine, voua pot sa va spun ca, daca va puneti aceasta intrebare, atunci in mod sigur raspunsul este unul negativ, pentru ca, daca ar fi fost intr-adevar vorba de sufletul vostru pereche, atunci nu ar trebui sa va mai puneti aceasta intrebare pentru a afla raspunsul, ci pur si simplu l-ati fi simtit si l-ati fi stiut; si iarasi, nu, nu vorbesc din carti, ci din propria mea experienta.
Putem spune astfel, fara teama de a gresi, ca acest quest, al cautarii sufletului pereche, este unul nobil si ca, odata indeplinit, ar trebui sa ne asigure fericirea eterna… insa, din pacate, viata nu ne ofera intotdeauna tot ceea ce ne dorim si, astfel, nu fiecare dintre noi are sansa sa isi gaseasca sufletul pereche. Si, uite asa, se naste intrebarea pe care vreau sa v-o adresez – credeti ca se merita sa ne petrecem intreaga viata in cautarea unui lucru, ce-i drept minunat, dar pe care e posibil sa nu il gasim niciodata, sau e mai sanatos sa ne oprim din cautare in momentul in care am gasit un surogat suficient de bun?
Spune-ti si tu parerea; lasa un comentariu!
Articole recente
Publicat in data de 24.08.2010 in categoria Ganduri
Vreau sa incep prin a spune ca, in ciuda titlului care poate indica altceva, nu am scris acest articol pentru a ma plange de faptul ca nu am prieteni, ci pentru a va ajuta sa ma cunoasteti mai bine prin intermediul raspunsului pe care il voi da la aceasta intrebare, pentru ca da, adevarul este ca, de cand ma stiu, am fost genul de persoana cu foarte putini prieteni.
Ei bine, probabil principalul motiv il reprezinta modul in care vad eu viata, si anume ca pe o retea imensa de drumuri, fiecare ducand catre o anumita destinatie, o retea in care, spre deosebire de majoritatea celorlalti oameni, stiu sa ma orientez, stiu unde vreau sa ajung, stiu care e drumul meu (si il am deja introdus in “GPS”) si, astfel, stiu in ce directie trebuie sa o iau de fiecare data cand ajung la o rascruce de drumuri; in principiu, acest lucru este unul bun si imi asigura sanse foarte mari de a ajunge acolo unde imi doresc, insa problema este ca foarte putini oameni au exact acelasi drum ca si mine si, mai mult decat atat, si acelasi ritm.
Nu neg ca, uneori, intalnesc si oameni interesanti, alaturi de care aleg sa merg o bucata de drum, dar stiu ca, mai devreme sau mai tarziu, va veni o intersectie in care drumurile noastre se vor desparti; si da, cateodata, acei oameni se abat pentru un timp de la drumul lor, si ma mai insotesc o bucata de vreme, dar, pana la urma, fiecare are drumul lui si nimeni nu e dispus sa renunte complet la drumul sau, doar pentru a ma intovarasi pe mine pe un drum care nu este si a lui. Si nu, eu unul nu sunt dispus sa fac compromisuri, sa ma abat de la drumul meu sau sa imi schimb ritmul pentru a-l acomoda cu al altora; prefer, pur si simplu, sa ma bucur la maxim de toate clipele pe care le petrec alaturi de fiecare din acesti oameni deosebiti, pe care la un moment dat ii numesc “prieteni”, fara insa a ma lega foarte tare de niciunul din ei si fara a-i include in planurile mele, tocmai pentru ca stiu ca va veni si momentul in care va trebui sa ne luam ramas bun si sa ne vedem fiecare de drumul lui. Acesta este si motivul pentru care nu o sa ma auziti niciodata vorbind de alte persoane, atunci cand vine vorba de planuri de viitor; prefer de exemplu sa nu spun ceva de genul “la anu’, de 1 mai, o sa merg cu Alexandra in Vama”, ci doar “la anu’, de 1 mai, o sa merg in Vama”. :)
Adaugati la acest lucru faptul ca sunt perfectionist si astfel am tendinta de a avea asteptari foarte mari de la toti cei din jurul meu (desi niciodata mai mari decat de la mine insumi), ca sunt elitist (si oarecum antisocial) si de aceea, de multe ori, prefer sa evit sa particip la diverse activitati unde stiu ca vor fi mai multi oameni decat pot eu duce si ca am un dispret profund fata de tot ce inseamna “cultura contemporana” (a se citi cluburi, discoteci, etc) si cred ca veti intelege de ce spun ca nu am prieteni; dar nu conteaza, mie unul, mi-e bine si asa. :)
Spune-ti si tu parerea; lasa un comentariu!
Publicat in data de 22.08.2010 in categoria Jurnal
Probabil mai tineti minte ca saptamana trecuta va povesteam de cursa mea de recuperare a timpului “pierdut” cu excursia de acum doua saptamani; ei bine, pot sa ma laud ca astazi, in momentul in care scriu acest articol, am reusit sa ajung la zi cu aproape toate proiectele si chiar sa-mi gasesc timp si pentru a incepe sa lucrez la noile proiecte despre care va povesteam aici. Oricum, probabil nu as fi reusit acest lucru, daca nu mi-as fi impus niste reguli clare care m-au ajutat sa ma organizez mai bine si sa reduc din timpul acordat anumitor activitati mai putin importante; m-as minti singur daca as spune ca nu pierd in continuare timp aiurea, dar cel putin sunt multumit ca am facut pasi seriosi in directia care trebuie si sper ca, in urmatoarele saptamani, sa continui sa fac progrese la acest capitol. :)
Si, fiindca tot a venit vorba de curatenie, trebuie sa va spun ca nu incerc sa fac curatenie doar in viata mea, ci si prin casa; dupa cum puteti vedea si din poza, deocamdata, aceasta tentativa a mea a dus doar la o imensa dezordine, insa am sperante ca, atunci cand voi termina, voi fi multumit de rezultat si voi fi scapat si de toate prostioarele pe care le-am tot adunat pe parcursul ultimilor ani. Si cum printre lucrurile pe care le-am gasit depozitate prin dulapuri se numara si destule componente de calculatoare, m-am hotarat sa incerc sa fac rost de componentele care imi mai lipsesc si sa asamblez unu, doua, trei calculatoare pe care sa le fac cadou unor copiii cu o situatie materiala mai dificila, care altfel nu si-ar permite, poate niciodata, sa aiba un calculator al lor; in aceasta ordine de idei, lansez un apel si catre voi ca, daca aveti prin casa componente de calculator de care nu mai aveti nevoie si pe care sunteti dispusi sa le cedati pentru o suma rezonabila, sa imi lasati un mesaj si poate gasim o solutie sa mi le trimiteti si sa reusesc astfel sa fac cat mai multe asemenea cadouri. Mentionez inca o data ca nu le vreau gratis, dar ganditi-va ca sunt pentru o cauza nobila, asa ca incercati sa va mentineti cu pretul in limitele bunului simt. :)
De asemenea, sunt multumit si de faptul ca mi-am continuat programul de alergat, unde am mai facut ceva progrese minore, atat in ceea ce priveste distanta (noul record fiind de 11.2 kilometri), cat si in ceea ce priveste viteza (unde am castigat in jur de 10 secunde la fiecare kilometru); mai nou, am renuntat la alergatul solitar si am revenit in poligon, ocazie cu care am remarcat ca, desi la capitolul viteza stau mai prost decat marea majoritate a celor care alearga aici, atunci cand vine vorba de rezistenta, sunt putini cei care imi fac fata si reusesc sa alerge cate o ora fara sa se opreasca. :)
In afara de asta, nu ar mai fi nimic deosebit de trecut in revista, poate doar un meci Rapid – Gloria Bistrita pe care l-am vazut la parinti, impreuna cu tatal meu; e al doilea meci din sezonul asta pe care il vedem impreuna si, sincer, mi-as dori sa repet de cat mai multe ori aceasta experienta. :)
Spune-ti si tu parerea; lasa un comentariu!
Publicat in data de 22.08.2010 in categoria Online
In urma unor discutii pe care le-am avut in ultima vreme cu o parte din cititorii fideli ai blogului meu, am observat ca exista un sentiment general de dezamagire in ceea ce priveste Twitterul, lucru care m-a motivat sa scriu acest articol, pentru ca eu chiar cred in potentialul acestui serviciu, atata timp cat este folosit cu cap.
Si haideti sa incepem prin a vedea ce este Twitterul. Ei bine, desi nu exista o definitie general acceptata, majoritatea utilizatorilor il definesc fie ca o retea sociala, fie ca o platforma de micro-blogging; trecand peste definitie, Twitterul este un serviciu prin intermediul caruia orice utilizator poate scrie si publica mesaje in limita a 140 de caractere. Din punctul meu de vedere Twitterul este o combinatie intre o platforma de microblogging si un feed reader si asta deoarece nu poti doar sa scrii si sa publici mesaje, ci si sa-i urmaresti acei utilizatori care ti se par interesanti.
Acum ca stim toti cu ce se mananca Twitterul, haideti sa demontam si motivul (pentru ca da, este unul singur important) pentru care majoritatea utilizatorilor ajung sa renunte la acest serviciu, si anume aparentul spam pe care il genereaza si timpul mare pe care pare sa-l solicite utilizatorului. Insa problema nu este una tipica Twitterului, ci utilizatorilor care il folosesc intr-un mod (zic eu) gresit; de exemplu una din persoanele care a invocat chiar aici pe blog acest motiv este prietenul meu Tudor – daca faceti click pe link, veti putea observa ca el a ales sa urmareasca nu mai putin de 441 de alti utilizatori de Twitter, ceea ce inseamna ca el primeste in contul sau mesajele tuturor acelor persoane (ceea ce, la o medie de 5 tweeturi pe zi pentru fiecare persoana, inseamna peste 2200 de tweeturi primite zilnic), lucru care intr-adevar poate fi coplesitor si te poate determina sa renunti la Twitter. Insa ceea ce vreau eu sa-l intreb pe Tudor si pe altii care folosesc Twitterul in acelasi mod este daca chiar au nevoie sa urmareasca toate acele persoane… eu unul inclin sa cred ca nu, iar daca va veti uita la contul meu de Twitter veti putea observa ca in acest moment eu urmaresc doar cinci utilizatori mari si lati, pentru ca da, unul din avantajele Twitterului fata de Facebook sau HaiFaiv este ca “relatiile” dintre utilizatori nu trebuie sa fie bilaterale, ci este foarte posibil ca X sa il urmareasca pe Y, fara ca Y sa il urmareasca la randul sau pe X. Iar daca totusi vreti sa faceti “follow exchange” (echivalentul link exchangeului de pe bloguri) pentru a va creste numarul de followeri (practica cu care eu personal nu sunt de acord), atunci nimeni nu va opreste sa va creati diverse liste (la fel ca in orice feed reader) si sa cititi doar tweeturile persoanelor din listele care va intereseaza.
Despre avantajele Twitterului nu o sa va vorbesc (sau cel putin nu astazi), deoarece sunt altii care au facut-o deja mult mai bine decat as putea sa o fac eu; ce voi face insa este sa va invit sa va faceti un cont si sa il folositi macar o luna, iar daca o veti face cu cap sunt destul de sigur ca nu veti fi dezamagiti. Iar daca tot va faceti cont, nu uitati sa dati si un follow. ;)
Spune-ti si tu parerea; lasa un comentariu!
Publicat in data de 19.08.2010 in categoria Planuri
Va spuneam aici si aici ca la 30 de ani nu mai ai toate optiunile pe care le ai la 20 de ani si nici timpul sa o iei de la capat, asa ca cea mai logica solutie este sa continui pe drumul pe care ai pornit deja. Si da, daca cineva mi-ar cere sfatul astazi, i-as spune acelasi lucru, si totusi, in ciuda acestui lucru, m-am hotarat sa renunt la (aproape) tot ce inseamna viata mea de acum si sa o pornesc pe un drum complet nou.
Probabil prima intrebare care va trece prin cap este “de ce?”; ei bine, motivul este unul cat se poate de simplu – viata mea de pana acum nu ma face fericit, adica da, e OK, sunt multumit, dar nu fericit. Dar inainte sa merg mai departe, haideti sa incercam sa definim “fericirea”; am intalnit multe definitii, dar trei dintre ele mi-au ramas in minte: “suma momentelor care iti taie respiratia” (asa cum atat de frumos este spus aici “life is not measured by the number of breaths you take, but by every moment that takes your breath away”), “indeplinirea unui set de vise/dorinte/idealuri” (un exemplu in acest sens puteti gasi in filmul A walk to remember) sau “o diferenta care tinde la zero intre o zi normala din viata noastra si modul in care am vrea sa ne petrecem ultima zi din viata”. Ei bine, dupa nici una din aceste trei definitii nu pot spune ca sunt un om fericit – nu am parte de foarte multe momente in care sa simt ca mi se taie respiratia, nu stiu de cat timp nu am mai bifat un lucru nou pe acea lista de “to do” si nici intr-un caz daca as sti ca maine va fi ultima zi din viata mea nu mi-as dori sa imi petrec 16 ore in fata calculatorului, patru dormind si patru pierzand timpul.
Daca intuitia mea functioneaza bine atunci a doua intrebare este probabil “ce inseamna mai exact acest nou drum?” – ei bine, acest nou drum inseamna ca am renuntat la firma si la munca mea de pana acum (nu, nu am renuntat de tot, in sensul ca oamenii lucreaza in continuare si firma va continua sa produca bani, dar eu nu ma voi mai implica direct si nici nu ma voi mai folosi de acei bani, ci ii voi directiona inspre fondul meu privat de pensii pentru a-mi indeplini planul de pensionare la 40 de ani) si ca incepand de azi pornesc de la zero pe un nou drum (de fapt nu chiar de azi, ci de pe 19 septembrie cand va fi ziua mea, aceasta luna fiind una de tranzitie intre cele doua etape din viata mea); si cand spun zero, chiar inseamna zero – voi incepe o serie de proiecte online noi-noute si voi trai strict din ce voi castiga din aceste noi proiecte.
Da, stiu ca multi veti spune ca nu sunt in toate mintile si ca, in loc sa fiu multumit cu ceea ce am, zbor dupa cai verzi pe pereti. Ei bine, da, sunt multumit cu ceea ce am, dar nu sunt si fericit si nu, nu am de gand sa ma multumesc cu aceasta stare de fapt; sunt un om caruia ii place riscul si care nu se da niciodata inapoi din fata unei provocari, asa ca, odata ce am aflat ce imi doresc, nimeni si nimic nu ma poate opri sa lupt pentru visul meu. :)
Spune-ti si tu parerea; lasa un comentariu!
Publicat in data de 15.08.2010 in categoria Jurnal
Daca ar fi sa descriu aceasta saptamana intr-o singura propozitie, atunci as spune ca a fost o cursa contracronometru (din pacate ratata) de recuperare a timpul “pierdut” cu excursia de saptamana trecuta si de a ajunge la zi cu toate proiectele, o saptamana in care pana si la buda am mers pe fuga si in care in destule nopti cafeaua mi-a tinut loc de somn. :)
Probabil daca nu ar fi existat anumite probleme care sa ma tina ancorat in offline toata ziua de joi si jumatate din ziua de vineri si daca nu ar fi aparut si cateva chestii pe care chiar nu puteam sa le prevad, atunci as fi reusit sa ajung la zi cu toate proiectele si nu as mai fi spus ca aceasta cursa nebuna a fost una ratata; insa oricum faptul ca am tras cat am putut de tare si totusi nu am reusit sa recuperez cele cateva zile de vacanta ma face sa cred ca poate de fapt problema mea nu este una de organizare a timpului asa cum am crezut, ci faptul ca efectiv m-am bagat in prea multe chestii. Asa ca de azi inainte nu ma voi mai gandi doar la cum pot sa-mi optimizez timpul, ci si la lucrurile la care ar trebui poate sa renunt, si ma refer aici in special la cele din online, pentru ca efectiv nu mi se pare OK ca, desi am ajuns sa stau undeva intre 12 si 16 ore pe zi in fata calculatorului, sunt totusi destule zile in care nu reusesc sa fac tot ce mi-am propus. Tot in aceasta idee, m-am hotarat ca pentru anumite activitati (cum ar fi de exemplu cititul altor bloguri) sa aloc un timp maxim pe zi pe care sa nu-l depasesc, indiferent daca mi-am atins sau nu obiectivul pe care mi l-am propus.
In alta ordine de idei, vreau sa ma laud ca odata intors acasa mi-am reluat programul de alergat si ca, desi la capitolul sprinturi si alternari de ritm stau inca foarte prost, la capitolul rezistenta am ajuns la performante chiar multumitoare – astfel reusesc sa alerg cate zece kilometri fara sa ma opresc, fara sa incetinesc ritmul si aproape fara sa obosesc si chiar pot spune ca scot un timp destul de decent (undeva in jur de o ora); oricum comparand aceasta “performanta” cu cea de acum mai putin de doua luni, cand am iesit pentru prima data la miscare si cand eram aproape lesinat dupa doua ture chinuite de stadion, nu pot sa nu fiu oarecum mandru de progresul pe care l-am facut in aceasta perioada relativ scurta. :)
Si da, stiu ca am cam neglijat blogul, insa pe de alta parte i-am alocat ceva mai multa atentie fratelui sau mai mic si anume contului meu de Twitter (pe care apropo va invit sa-l urmariti :P), unde sunt in plin proces de curatenie generala; oricum promit ca, imediat ce termin cu asta, o sa revin cu forte proaspete si aici – idei de articole am o gramada, timp de scris sa fie. :))
Spune-ti si tu parerea; lasa un comentariu!
Tudor (40)
Roxanel (27)
Altcersenin (25)
Andrei M. (25)
Ciresica (25)
Diana (25)
EuropeanDeity (25)
Pisica (25)
.Miss bee (23)
Madalush (23)
Sierra Moni... (23)
Coolnewz (22)